Comuna Grădina este localizată într-un arie locuită din cele mai vechi timpuri. Acest lucru este atestat de numeroasele descoperiri arheologie, care demonstrează prezenţa mai multor culturi, din neolitic, în epoca elenistică, în perioada stăpânirii romane şi bizantine şi până în zilele noastre.

Într-un cadru natural pitoresc, în Masivul geologic Cheia, se află aşa-zisele „pietre scrise” pe care le-a descifrat pentru prima dată marele arheolog Vasile Pârvan în anul 1913. Inscripţia prezintă o latină grecizată, ca semn al pătrunderii latinităţii în lumea greacă, aflată mai demult pe aceste meleaguri. În traducere, inscripţia redă termenul de „Hotarele Casienilor". Cercetări arheologice recente au evidenţat prezenţa unei aşezări romane în apropierea satului Cheia, identificate ca fiind o posibilă locaţie a satului Vicus Casiani, ale cărui hotare se terminau la intrarea în Cheile Dobrogei.

Totodată, pe valea râului Casimcea a fost identificat drumul ce lega Capidava de Histria. Legat de acesta, în intravilanul satului Cheia, s-a descoperit un fragment de stâlp miliar roman inscripţionat, care precizează distanţa în mii de paşi (milia pasum) până la Histria.



În ceea ce priveşte satul Grădina, atestarea sa documentară poate fi căutată cândva între anii 1858-1860. Atunci un grup de tătari colonişti din Crimeea s-au stabilit aici, dând şi numele aşezării ca Toxof. La mijlocul secolului al XlX-lea localitatea avea aproximativ 150 de familii. De comuna Toxof aparţineau 16 sate printre care amintim: Pantelimonul de Sus, Pantelimonul de Jos, Râmnic, Nistoreşti, Colelia (azi desfiinţat) ş.a. Recensămintele desfăşurate în perioada 1860 demonstrează preponderenţa populaţiei musulmane.

În 1877, satul Toxof făcea parte din judeţul Tulcea, plasa Babadag, şi era zona cea mai sudică a judeţului.

În timpul primului război mondial, satul Toxof este în parte distrus. După primul război mondial, datorită regresului economic, localitatea a trecut în administrarea comunei Pantelimonul de Sus până în anul 1924, după care Toxof revine ca reşedinţă de comună.

În anul 1931, Toxof şi-a schimbat denumirea în Grădina, devenind comună împreună cu satul Cheia, această situaţie rămânând neschimbată până în anul 1944. Datorită colonizării cu români din Ardeal şi Bulgaria, dar şi emigrării, mai întâi a tătarilor, apoi a bulgarilor, structura populaţiei s-a schimbat, românii constituind majoritatea.

În anul 1951 s-a înfiinţat la Grădina (care cuprindea şi teritoriul arabil al localităţii Cheia) Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.) „Bernard Andrei". La înfiinţare, pentru început au fost înscrise 10 familii care au participat cu o suprafaţă de 100 ha şi utilaje agricole cu tracţiune animală. În anul 1957 a fost realizată în întregime colectivizarea.

În anul 1968, prin hotărâri administrative luate la nivel înalt, comuna Grădina a fost desfiinţată. Locuitorii comunei au trimis la Bucureşti un memoriu prin care se cerea menţinerea comunei şi dezbaterea aceastei situaţii în şedinţele Marii Adunări Naţionale, dar demersul lor a fost în zadar. La momentul respectiv, comuna avea 4200 de locuitori.

Comuna Grădina s-a reînfiinţat la 1 ianuarie 2005, având în actuala componenţă satele Grădina, Cheia şi Casian.

 

(În alcătuirea acestui istoric a fost de un deosebit ajutor lucrarea Prof. Anghel Bardac - Studiu istorico-arheologic privind evoluţia comunei Grădina)