MASS MEDIA

Proiectele finanţate din fonduri europene rămân ultima speranţă pentru modernizarea administraţiilor locale. În această idee, Primăria comunei Grădina a depus la Guvern mai multe proiecte pentru dezvoltarea comunei, unul dintre acestea vizând înfiinţarea unui Centru de Zi pentru copiii care provin din familii defavorizate. Primarul Gabriela Iacobici a declarat că de acest centru vor beneficia aproximativ 25 copii, din care opt sunt abandonaţi. „Proiectul, care a fost depus prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007- 2013, trenează încă din 2010. Cum Guvernele PDL nu l-au luat în seamă până acum, avem promisiuni că acesta va fi aprobat anul acesta”, a spus Gabriela Iacobici. Ea adăugat că valoarea proiectului este de 400.000 de lei, la care se adaugă şi TVA-ul, în care intră toate dotările pentru echiparea centrului, precum şi pentru plata salariilor viitorilor angajaţi. „Primăria deţine o Casă a Agronomului în Grădina, pe care putem să o reabilităm şi să o echipăm corespunzător pentru funcţionarea unui centru pentru copii. Avem noroc cu această clădire, pentru că altfel nu am fi putut iniţia o astfel de investiţie. Trebuie să ne încadrăm în suma de 400.000 de lei”, a mai declarat Iacobici.

În altă ordine de idei, conducerea Primăriei din Grădina le oferă veşti bune şi preşcolarilor. Primarul Gabriela Iacobici spune că a purtat deja discuţii cu oamenii cu posibilităţi financiare din comună şi, împreună, vor elabora un proiect pentru construirea unei grădiniţe noi în localitate. „Noi avem unitate de învăţământ pentru preşcolarii din Grădina, însă ea funcţionează în clădirea şcolii. Cei 50 de preşcolari învaţă în două încăperi amenajate, însă au nevoie de mai mult spaţiu pentru toate activităţile organizate de educatori. De aceea, vom construi o clădire în care vor învăţa doar preşcolarii, iar şcoala se va putea folosi de cele două încăperi care vor fi eliberate”, a declarat primarul. Deja există pe hârtie un plan pentru construirea acestei grădiniţe. Asemeni în cazul altor investiţii, banii pentru ridicarea grădiniţei vor proveni din sponsorizări.

Sursa: http://www.telegrafonline.ro/1365541200/articol/search/231501/centru_de_zi_pentru_copii_din_familii_defavorizate.htm

 

Ca in fiecare an, edilul sef al comunei, Gabriela Iacobici, doreste sa aduca un strop de bucurie pe chipurile tuturor doamnelor si domnisoarelor din Gradina, cu ocazia Zilei de 8 Martie. "Cele 200 de sarbatorite vor petrece de Ziua Femeii in incinta Caminului Cultural din localitate momente unice, de neuitat, incepand cu ora 12.30. Astfel ca, inca pregatim minutios fiecare surpriza pentru cele ce sunt mame, iubite, sotii, fiice, nurori si asta pentru ca totul sa iasa perfect iar ele sa se simta, macar pentru o zi, cele mai speciale si importante. Sa se bucure, sa danseze si sa cante, sa se simta minunat, sa se bucure pe deplin de o zi ce le apartine doar lor, asta este scopul nostru principal", a declarat pentru ziarul Graiul Dobrogei, seful administratiei locale Gradina, Gabriela Iacobici. Evenimentul ce se v-a desfasura pe data de 8 Martie, le aduce doamnelor si domnisoarelor o masa festiva iar dansul si voia buna vor fi intretinute de formatia "Cristal" din orasul Medgidia. Si ca in fiecare an, sarbatoritele vor primi cate un cadou din partea administratiei locale a comunei Gradina. "Doresc sa le transmit pe aceasta cale tuturor femeilor un gand bun, sa fie iubite, respectate, fericite si fie ca aceasta minunata zi sa o petreaca asa cum isi doresc", ne-a comunicat edilul sef Grabriela Iacobici. Ziua Internationala a Femeii a fost inclusa in sarbatorile culturale din numeroase tari. Desi a debutat in primii ani ai secolului trecut ca o sarbatoare politica si sociala, ziua de 8 Martie s-a transformat treptat, pentru a fi astazi mai ales o zi in care barbatii isi exprima dragostea si afectiunea pentru femei. Acestia ofera flori si mici cadouri femeilor din viata lor (mame, sotii, iubite, colege de munca). Sursa: www.graiuldobrogei.ro
Sub semnul reducerii cheltuielilor 2013 nu se anunţă a fi un an prea bun din punct de vedere al finanţărilor. Principalele surse de bani pentru primari vor rămâne tot fondurile europene dar şi sprijinul autorităţilor judeţene sau oamenilor de afaceri care vor să se implice în proiectele pentru dezvoltarea comunităţilor din mediul rural. Autorităţile centrale au anunţat deja că se menţin o parte dintre măsurile de reducere a cheltuielilor în instituţiile publice şi vor fi puse în aplicare şi alte măsuri de raţionalizare a cheltuielilor în marile companii de stat. În ciuda semnalelor deloc îmbucurătoare pentru autorităţile locale, primarii îşi fac planuri pentru proiectele pe care speră să le pună pe picioare în anul următor. Primarul din Grădina, Gabriela Iacobici, spune că, în 2013, are în plan, printre altele, să amenajeze pavele în faţa Şcolii generale din satul Grădina, să înfiinţeze un loc de joacă pentru copiii din Cheia şi să finalizeze lucrările la baza sportivă pentru ca în ea să se desfăşoare competiţii sportive. „În acest an, la Şcoala din Grădina a fost reabilitat acoperişul, s-au derulat lucrări pentru consolidarea structurii de rezistenţă a clădirii şi, pentru anul următor, a rămas amenajarea zonei din faţa unităţii de învăţământ. Un alt proiect care urmează să fie pus pe hârtie vizează amenajarea unui loc de joacă în Cheia pentru că avem solicitări de la locuitorii care au copii”, a mai spus primarul din Grădina. SURSE ALTERNATIVE Anul următor, Primăria Grădina pregăteşte două proiecte mai ample. Investiţiile vizează înfiinţarea unei reţele de canalizare în cele două sate care fac parte din unitatea administrativ-teritorială şi aplicarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor. „Cele două mari proiecte pe care le avem în vedere le-am gândit împreună cu sponsorii noştri. Ei vor veni cu banii să le punem în aplicare”, a spus Iacobici. De fapt, înfiinţarea unui sistem de canalizare este o idee mai veche a autorităţii locale, însă ea nu a putut fi pusă în aplicare din cauza fostului guvern portocaliu care nu a dat undă verde proiectului, uitat în vreun sertar de la Ministerul Dezvoltării. Sursa: www.telegrafonline.ro
Primăria comunei Grădina a iniţiat licitaţie publică pentru concesiunea a patru terenuri în suprafeţe de 1.000 metri pătraţi, 886 metri pătraţi, 863 metri pătraţi şi 331 metri pătraţi. Terenurile se află în localitatea Cheia, pe strada Căprioarei. Termenul de concesiune este de 49 de ani cu posibilitatea prelungirii, conform legii. Primarul Gabriela Iacobici a precizat că terenurile au ca destinaţie construcţia de case. Cei interesaţi de concesionarea terenurilor pot depune oferte până pe data de 20 februarie, ora 12.00. Deschiderea ofertelor va avea loc pe data de 22 februarie, ora 10.00 la sediul Primăriei comunei Grădina. Ieri, Primarul comunei, Gabriela Iacobici, susţinea că nu s-a depus încă nicio ofertă. „Aştept oferte de la tinerii din comună care şi-au exprimat dorinţa de a-şi construi o casă", a precizat şefa autorităţii locale. La licitaţie sunt aşteptate însă toate persoanele interesate. „Aş prefera ca terenurile să fie concesionate de tinerii din comună, dar dacă vor fi mai multe persoane interesate, selecţia dosarelor se va face conform legii", a explicat primarul Gabriela Iacobici. Potrivit primăriţei, în zona în care se află cele patru terenuri scoase la licitaţie publică sunt la această dată construite de către tineri din comună alte trei case. Casele au fost ridicate până-n anul 2005. Precizăm că preţul de pornire al licitaţiei este de 1 leu/metrul pătrat/an. Alte cheltuieli privind instituirea concesiunii sunt: 50 de lei pentru caietul de sarcini, 100 lei pentru taxa de participare, 100 lei pentru garanţia de participare. Certificatul de urbanism costă între 9 şi 14 lei, după cum urmează: până la 500 metri pătraţi costă 9 lei, până la 750 metri pătraţi - 12 lei, între 751 şi 1.000 metri pătraţi - 14 lei. Sursa: www.ziuaconstanta.ro

Povestea de succes a sopranei Laura Dumitru - EftimieLaura Dumitru – Eftimie s-a născut pe 23 septembrie 1982, în satul Cheia, comuna constănţeană Grădina, într-o familie de oameni simpli şi gospodari, obişnuiţi cu traiul greu de la ţară. Dragostea pentru muzică, şi talentul, le-a moştenit de la bunicul său, rapsod popular şi bun cântăreţ de caval. De la primele cântece populare învăţate în copilărie şi până la ariile dificile de operă pe care avea să le interpreteze mai târziu pe scene din întreaga lume a fost însă drum lung. Un drum deloc obişnuit, presărat cu tot felul de întâmplări fericite, care i-au deschis calea spre o carieră de succes. În primii ani ai vieţii, Laura însă nu ştia mai nimic despre muzica clasică, doinele şi cântecele populare învăţate în sat fiind singurele melodii care o ajutau să intre pe meleagurile dulci ale muzei Euterpe. Bunicul a încurajat-o mereu să cânte dar în cei dintâi ani de şcoală nimeni nu ştia cu adevărat cât de mare este talentul Laurei. Părinţii au hotărât ca din clasa a şaptea să lase şcoala din satul natal şi să meargă la o unitate de învăţământ din Constanţa. S-a mutat încă din vacanţa de vară la o mătuşă, iar într-o dimineaţă, pe când făcea curat prin curte a început să cânte o doină. Mătuşa sa a rămas plăcut impresionată de vocea fetei şi a încurajat-o să cânte în fiecare zi. Tot ruda sa i-a convins pe părinţi că fata are talent şi că trebuie neapărat să facă muzică.

A urmat o primă întâmplare neobişnuită. Mama sa a oprit un om pe stradă, în plin centrul Constanţei şi l-a întrebat unde este şcoala de muzică. Omul le-ar fi putut îndruma spre Şcoala Populară de Artă, dar nu a făcut-o, ci a ales drumul mai complicat, drumul ce ducea la Liceul de Arte, viitorul Colegiu Regina Maria. O profesoară de canto de la liceu s-a trezit cu cele două la uşa clasei iar mama i-a spus simplu: „Doamnă, am şi eu o fată, vreau să văd dacă are voce”!. Şi profesoara a testat copilul şi i-au fost de ajuns doar câteva minute să înţeleagă că fata avea într-adevăr talent şi chemare. Aşa a început practic drumul Laurei pe tărâmul muzicii. Deşi învăţa la o şcoală generală obişnuită din Constanţa, fata venea în timpul liber la Liceul de Muzică şi timp de doi ani a participat la lecţiile de muzică, teorie şi cor, de la “Regina Maria”.

De la oboi la canto

A intrat la Şcoala de Arte, la clasa de oboi iar profesoara sa de instrument, Doina Burneci avea să îi devină o a doua mamă. De altfel, din clasa a noua şi până în anul întâi de facultate, a locuit efectiv la familia Burneci, învăţând din tainele acestei arte de la o familie de muzicieni. Profesoara sa a fost cea care a observat că fata are o voce foarte frumoasă şi a îndrumat-o spre clasa de canto. La testarea de acolo, deşi ar fi putut să cânte un simplu “Deşteaptă-te române”, Laura a ales să interpreteze un lied pe care îl învăţase de curând. Profesoara de la clasa de canto a rămas impresionată de aptitudinile fetei, de modul matur de interpretare al acesteia şi din clasa a zecea, copilul din satul Cheia a început să pătrundă tainele muzicii vocale. Au începu primele spectacole şi primele lacrimi de bucurie, dar nimic nu ar fi fost posibil fără sacrificiile făcute de familie. Adolescentei îi trebuiau acum rochii de concert, pantofi, bani de taxe iar la un moment dat, pentru ca Laura să poată participa la un eveniment, tatăl său a fost obligat să îşi amaneteze verigheta. Gestul a contat enorm: fata a câştigat atunci un premiu internaţional şi suma de 15 milioane de lei, din care cinci i-a dat părintelui pentru a-şi recupera bijuteria. A urmat facultatea, Laura intrând fără probleme la „Ovidius”.

O stea norocoasă

Cariera Laurei Dumitru nu ar fi existat, dacă în drumul său de formare profesională nu ar fi beneficiat de ajutorul dezinteresat al unor oameni de excepţie, care au recunoscut talentul fetei şi care au făcut totul ca aceasta să îşi îndeplinească visul de a ajunge o mare cântăreaţă de operă. Au fost mai întâi bunicul rapsod, mătuşa melomană şi profesoara de oboi, dar au urmat apoi şi alţi oameni care au pus umărul la desăvârşirea Laurei ca artist. Pianista Silvia Ţigmeanu a fost una dintre persoanele care au sprijinit-o să se dezvolte pe toate planurile, cea care o ajuta mereu la interpretare şi care îi corija imperturbabilă micile erori de început. A urmat apoi trecerea la un alt nivel, trecere posibilă tot doamnei Ţigmeanu, cea care a recomandat-o pe Laura familiei de muzicieni Ioan şi Nicoleta Ardelean, aceasta din urmă, soprană de talie internaţională, care a cântat în trecut şi pe scena celebrei Scala din Milano. Laura a lucrat în particular cu cei doi profesori iar aceştia nu i-au cerut niciodată bani pentru eforturile lor. A terminat Facultatea “Ovidius” cu rezultate excelente iar în 2007 a plecat la Bucureşti, la Masterul din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică. A ajuns la clasa renumitei Georgeta Stoleriu, o altă persoană care a ajutat-o foarte mult în drumul său spre desărvâşire profesională şi nu numai. Până în acel moment, Laura luase de la fiecare dintre mentorii săi câte ceva şi învăţase ce înseamnă seriozitatea, corectitudinea, modestia şi conştiinciozitatea iar George Stoleriu a completat acel “bagaj” al fetei venite de la Constanţa. De la fiecare dintre doamnele profesoare a învăţat să fie elegantă, cum să se poarte, cum să se îmbrace, ce ţinută demnă de un artist trebuie să aibă pe scenă...

Premiul Haricleea Darclee şi Experienţa japoneză 

În anul 2007, Laura a reuşit să câştige un foarte dificil concurs, Premiul Fundaţiei Haricleea Darclee, eveniment la care au participat concurenţi din 20 de ţări ale lumii. La final, în cartea oaspeţilor, tânăra artistă din Dobrogea s-a semnat simplu “Laura Dumitru – Cheia - România.” În acelaşi an, la Opera din Constanţa s-a organizat un concurs - schimb de experienţă cu oraşul înfrăţit Yokohama. Au fost alese pentru acest eveniment 10 fete, care pe rând au cântat aceeaşi piesă. Juriul format din artişti niponi a desemnat-o câştigătoare pe Laura Dumitru, marele premiu fiind participarea un an mai târziu, la un festival de muzică clasică, la Yokohama. A învăţat între timp cântece în limba japoneză şi în cele din urmă a ajuns în Ţara Soarelui Răsare, în ceea ce avea să fie, potrivit propriei declaraţii, “experienţa vieţii sale”. În Japonia, Laura a refuzat să stea la hotel şi a ales să locuiască timp de zece zile în casa unor localnici, pentru a lua contact direct cu viaţa şi obieciurile acestora. După concertele susţinute, a avut ocazia de a vizita locuri extraordinare, a mers la Tokyo, pe muntele Niko, la cascada Kegon sau în staţiunea Kamakura şi chiar la Mondialul de Sumo de la Yokohama. După experienţa niponă s-a întors în ţară şi a continuat Masterul, obţinând şi bursa Iolanda Mărculescu. Pentru această bursă a fost aleasă de către celebra Felicia Filp, cea care într-o scrisoare i-a adus laude tinerei artiste, venite din “stolul” de artişti creaţi de profesorul Georgeta Stoleriu.

Laura, de fapt Eva

Pentru fata din satul Cheia, Bucureştiul a însemnat o experienţă deosebită, una care a adus concurenţa acerbă şi care a făcut-o să muncească şi mai mult. A meritat, pentru că în ultimul an de Master, decanul Facultăţii a chemat-o să susţină un examen extrem de important. A reuşit să obţină rolul “Eva”, din opera cu acelaşi nume a compozitorului Dan Dediu. În premieră şi audiţie absolută, Laura a fost protagonista operei prezentate în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică Contemporană Bucureşti 2009. În acelaşi an, după absolvirea cu brio a Masterului, s-a întors la Constanţa şi a început colaborările cu Teatrul Oleg Danovschi dar şi cu Teatrul Nae Alexandrescu din Galaţi. În prezent, face des turnee cu o companie italiană, ajungând să cânte pe mari scene din Germania, Franţa sau Austria. A devenit între timp şi profesor definitiv şi titularizat la Liceul de Artă, acolo unde încearcă la rândul său să ajute tinerii artişti să se formeze profesional. Se laudă cu elevi de excepţie precum David Burlacu, Nicola Dragu, Alexandru Băluţă, Bianca Niţă, Adina Vasile, Loreta Cazacu şi Iulia Stănei, cu siguranţă, artişti care peste câţiva ani vor însemna foarte mult în muzica românească.

Satul Cheia, mereu aproape de inima sa

Laura Dumitru, căsătorită Eftimie a cântat pe scene din întreaga lume dar pentru ea, satul natal Cheia a fost mereu cel mai fumos din lume. “Din satul meu am luat sensibilitatea, profunzimea, simplitatea, modestia şi credinţa. Peisajele minunate de acasă m-au însoţit mereu. Merg mai rar acasă acum, dar atunci când o fac, mă cuprinde o emoţie fără margini. Mi-aduc aminte că atunci când eram mică, mergeam prin Chei, mă suiam pe stânci şi cântam. Ecorurile erau minunate, amplificate într-un mod unic şi parcă acolo, cântecul meu sună cel mai bine. Sunt foarte mândră că am crescut în comuna Grădina” ne-a declarat Laura Dumitru. În 2011 s-a căsătorit iar soţul, şi el artist, o înţege foarte bine şi o sprijină mereu. Înainte de nuntă Laura a participat  la un turneu care a durat 3 săptămâni, astfel încât a ajuns acasă cu doar cu câteva zile înainte de marele eveniment. Laura Dumitru Eftimie este în preyent un om împlinit, dar nu uită nicio clipă să le mulţumeasscă tutoror celor care au ajutat-o în drumul său. Printre aceştia se numără şi buna sa prietenă, primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, cea care este mereu prezentă la spectacolele sale şi care nu uită niciodată, în emisiuni TV sau alte întâlniri, să o laude cu artista Laura Dumitru, o artistă care nu a uitat niciodată de unde  a plecat şi care va rămâne mereu fiica satului Cheia. Între timp, visul Laurei continuă... A interpretat deja roluri deosebite, în opere celebre precum Don Giovanni şi Nunta lui Figaro de Mozart, în Liliacul de Johann Strauss, în Rigoletto, Bal Mascat, Aida şi Nabucco de Giuseppe Verdi şi nu în ultimul rând, în Tosca lui Puccini. Povestea sa este însă abia la început...

sursa: http://www.dezvaluiri.ro/interviu/491726-povestea-de-succes-a-sopranei-laura-dumitru-eftimie.html

Mai multe articole..

Pagina 1 din 4

Început
Anterior
1